Ce este depresia?

Depresia pe scurt poate fi descrisa ca o stare de tristete prelungita cu accese inexplicabile de plâns, irascibilitate, sentimente de inutilitate, de lipsa desperantă, de neajutorare, indiferenta fata de orice.
Sunt prezente sentimente de vina nejustificate, activitatile agreabile, munca, prietenii care în trecut faceau placere acum nu mai trezesc niciun interes.
Pot aparea diminuari ale capacitatii memoriei, concentrarii, luarii deciziilor, apar gânduri de moarte cu/fara tentative suicidare.
In plan corporal apare lipsa poftei de mincare sau apetit exagerat, insomnia sau somnolenta excesiva, dureri corporale difuze, articulare musculare, crampe abdominale, diaree/constipatie, manifestari care nu au o cauzalitate medicala obiectiva.

Psihoterapie LGBT

Azi putem spune ca deja traim intr-o societate care accepta si intelege problemele de orientare sexuala si identitate de gen, INSA, comunitatea LGBT continua sa se confrunte cu greutati care duc la depresie, anxietate, suferinta emotionala, respingere etc.

Psihoterapia ofera un spatiu sigur si empatic pentru explorarea problemelor si dificultatilor specifice cu care se confrunta persoanele LGBT.

• Dificultatile generate pot fii:
• Singuratate
• Izolare sociala
• Depresie
• Anxietate
• Tranzitii de gen
• Discriminare
• Dependenta de substante

Terapia anxietatii

Anxietatea se manifestă ca un sentiment neplăcut de frica fara un obiect real, amenințare și tensiune, variind în intensitate de la o ușoară neliniște până la atacuri de panică.

Simptomele anxietății încep să apară atunci când ne aflăm într-o situație stresantă și inconfortabilă, dar ele pot apărea și fără o cauză evidentă.

Simptomele pot include:

• Transpirație
• Creșterea ritmului de respirație și a ritmului cardiac
• Tulburări de alimentație
• Dificultăți de înghițire
• Senzație de leșin
• Tensiune în mușchi
• Tremurături
• Aceste simptome pot fi atât de neplăcute încât putem încerca să le eliminăm. Prin urmare, în timp, începem să evităm situațiile care ar putea declanșa anxietatea.

Sindromul Bornout

Fiinta umana nu a fost "construita" pentru a functiona fara repaos. Cerintele personale si profesionale zilnice, presiunea timpului si asteptarile ridicate (proprii sau din partea altora), alaturi de situatiile stresante, favorizeaza aparitia sindromului de burnout.

Sindromul de burnout este rezultatul stresului cronic sau al stresului gestionat necorespunzator, fiind caracterizat prin instalarea epuizarii si scaderea performantei. Printre solutiile indicate in ameliorarea si/ sau eliminarea acestui tip de epuizare se numara: focusarea pe activitatile prezente, analizarea angajamentelor luate, indisponibilitatea (in sensul de a nu da curs tuturor invitatiilor si proiectelor), adoptarea si mentinerea unor obiceiuri sanatatoase atat din perspectiva regimului alimentar, cat si a activitatii fizice si a orelor de odihna.

Manifestarile sindromului de burnout nu sunt identice, fiecare individ experimenteaza diferit epuizarea fizica, psihica, emotionala, la fel si schimbarile comportamentale survenite.

Semne ale epuizarii emotionale:

• Sentimentul de gol interior
• Depresia
• Frustrarea
• Scaderea tolerantei
• Schimbari de dispozitie
• Lipsa perspectivelor.

Semne ale epuizarii mentale:

• Pesimismul
• Acutizarea conflictelor cu alte persoane
• Neincrederea, suspiciunea
• Comportament iresponsabil si nesigur
• Lipsa increderii in sine.

Semne ale epuizarii fizice:

• Oboseala cronica
• Lipsa apetitului
• Migrene frecvente
• Imunitatea scazuta
• Insomnia.

Schimbari de comportament:

• Amanarea inceperii unei sarcini
• Intarzieri frecvente la locul de munca
• Impulsivitatea
• Izolarea fata de ceilalti
• Consumul exagerat de alcool, tutun, substante interzise
• Lipsa entuziasmului
• Probleme de concentrare
• Neplacerea de a mai lucra
• Incapacitatea de a organiza eficient timpul
• Lipsa motivarii la locul de munca.

Diagnosticul sindromului de burnout apeleaza la o serie de chestionare pentru autoevaluare care pot face distinctia intre epuizarea psihica si fizica si existenta altor afectiuni mentale, asa cum sunt depresia, anxietatea sau sindromul de fatigabilitate cronica.

Cum va dati seama daca suferiti de sindromul burnout?

Incercati sa raspundeti la urmatoarele intrebari:

• Aveti tendinta de a amana inceperea task-urilor de serviciu?
• Ati devenit mai iritabil si nerabdator in relatia cu ceilalti?
• Simtiti ca va lipseste in mod constant energia necesara pentru a va indeplini sarcinile profesionale?
• Aveti dificultati de concentrare?
• Va lipseste satisfactia realizarilor profesionale?
• Va simtiti dezamagit cu privire la job-ul dumneavoastra sau la viata privata?
• Apelati la mancare, alcool si/ sau alte substante pentru a va simti mai bine sau pentru a scapa de sentimentul ca "nu va este bine"?
• Au aparut modificari referitor la obiceiurile de somn?
• Va confruntati cu dureri inexplicabile de cap, stomac? Tulburari digestive ori alt disconfort fizic?

Stima de sine

Deși adeseori confundate, încrederea în sine nu este același lucru cu stima de sine. Stima de sine înseamnă capacitatea de a face față provocărilor vieții plus admirația/iubirea de sine. Există însă și posibilitatea ca stima de sine să fie prea ridicată sau prea scăzută, caz în care vorbim despre o diminuare a calității vieții.

Stima de sine reprezinta modul in care ne evaluam pe noi insine in raport cu propriile asteptari si cu ceilalti si este direct proportionala cu constientizarea valorii noastre. Fiecare fiinta umana este unica si are o valoare care merita sa fie respectata. Valoarea unei fiinte umane este data de suma comportamentelor, actiunilor si potentialitatilor sale trecute, prezente si viitoare. Capacitatea fiintei umane de a se proiecta in viitor, de a-si constientiza, dori si anticipa devenirea prin raportarea la experientele si succesele anterioare si credinta despre propria eficacitate contribuie la intarirea stimei de sine.

Am auzit multi parinti spunand: "Nu faci bine, lasa ca fac eu ca stiu mai bine" sau "Esti prea mic, nu poti tu sa faci asta". Astfel de fraze pot ucide in fasa increderea in sine. Din dorinta de a-i feri de suferinte si esecuri in viata, multi parinti isi supraprotejeaza copiii mentinandu-i dependenti si impiedicandu-i astfel sa-si dezvolte increderea in sine.

Care sunt cauzele apariției depresiei?

Factori considerați ca fiind determinanți în apariția depresiei
Durerea trăită în urma decesului unei persoane dragi, despărțirea de persoana iubită sau alte pierderi pot determina apariția depresiei. Situațiile stresante din viața noastră, cum ar fi un abuz, pierderea locului de muncă sau schimbarea bruscă a situației financiare pot de asemenea facilita apariția depresiei.
Drogurile și alcoolul pot determina apariția unui dezechilibru biochimic la nivelul creierului. Acest lucru poate cauza un episod depresiv. Unele persoane depresive recurg la droguri sau alcool pentru "a uita" de necazuri dar nu fac decât să-și agraveze starea depresivă.

Ce pot face dacă am depresie?

Daca avem semne de intrebare legate de prezenta unei tulburari depresive sau daca persoanele apropiate semnaleaza ca ceva este în neregula cu noi, atunci este oportun sa cerem ajutorul unui specialist (medic psihiatru sau psiholog cu formare în psihoterapie).
Prima vizită poate fi la medicul psihiatru care poate sa spuna daca o persoana sufera sau nu de depresie, care este intensitatea suferintei și ce tratament medicamentos este recomandat pentru afectiunea respectiva. Medicul va informa pacientul despre modul în care actioneaza medicamentele și despre efectele secundare ale acestora.
Fie ca pacientul se hotaraste sau nu sa urmeze un tratament medicamentos, el are optiunea de a urma o psihoterapie care sa il ajute sa depaseasca problema cu care se confrunta.

Hipnoza se aplica în depresie?

Hipnoza folosita în tratarea depresiei,descopera cauza profunda a tulburarii, în timp ce ajuta persoana sa gaseasca strategii de copping eficiente. Deasemenea, ajuta persoanele depresive sa obtina o stare generala mai buna caracterizata de sentimente de fericire și inlatura sau diminueaza gandurile negative care acompanieaza depresia. Tratamentul hipnoterapeutic pentru aceasta tulburare utilizeaza o combinatie intre sugestii și imagerie pentru a aduce schimbari pozitive în procesul inconstient al persoanei depresive. Persoanele care folosesc hipnoza pentru depresie vor experimenta deseori un sentiment de eliberare și un sentiment puternic al detinerii controlului asupra gandurilor lor și asupra vietii lor în general.

Ce este anxietatea sociala / fobia sociala?

Vorbim de fobie socială (sau anxietate socială) atunci când o persoană se simte mereu nesigură, neliniștită, tensionată sau chiar îngrozită în anumite tipuri de situații sociale sau în majoritatea situațiilor sociale.
Fobia socială este o formă a anxietății clinice care se întâlnește la 7-12% din oameni (fiind una dintre cele mai prevalente probleme de anxietate) și debutează de regulă în adolescență sau la începutul vârstei adulte.
În primul rând trebuie să înțelegem că este firesc pentru cei mai mulți oameni ca în anumite situații sociale să se simtă tensionați sau emoționați. De exemplu, poate fi vorba de un interviu, un discurs în fața unui public, o întâlnire cu o persoană dragă, o discuție cu o persoană aflată într-o poziție de autoritate (ex. șeful nostru) sau cunoașterea unor persoane noi.
În astfel de situații, ni se poate întâmpla adesea să ne bată inima mai tare, să transpirăm, să ne înroșim, să ne tremure vocea sau mâinile.
Dar aceste lucruri de regulă se reduc pe măsură ce trece timpul și ne acomodăm cu situația în care ne aflăm și nu ne împiedică să facem ceea ce ne-am propus.
Nu de puține ori ni se întâmplă să ne uităm înapoi la o astfel de situație și să ne zicem: "Am fost puțin emoționat, dar a mers bine! Mi-a plăcut!" sau "M-am cam bâlbâit, dar m-am descurcat eu cumva. N-a fost așa de rău."